OMS – ”Opriți reclamele la junk food pe aplicațiile destinate copiilor!”

Copii trebuie protejați de reclamele persuasive la junk food, de pe aplicațiile pe telefoane, rețelele sociale sau blogurile video, afirmă Organizația Mondială a Sănătății.

junk-food-1Raportul efectuat de organizație avertizează părinții că nu sunt conștienți de volumul imens de asemenea reclame, la care le sunt supuși copiii. Organizația Mondială a Sănătății a criticat de altfel și guvernele pentru că nu sunt în stare să țină pasul cu schimbarea modului în care oamenii au început să consume media. Pediatrii au spus că măsuri stricte trebuiesc luate pentru a opri obezitatea infantilă.

Raportul atacă modul în care blogerii video sunt plătiți de anumite companii pentru a le promova junk food vizitatoriilor lor. În raport este citată o analiză efectuată în Statele Unite care sugerează că acești vloggeri (video bloggeri) au o mai mare influență în promovarea mărcilor decât filmele sau programele TV pentru că sunt percepuți ca fiind mai autentici. O un alt semn de alarmă este acela că marile lanțuri de fast food încurajează copii să-și petreacă timp în restaurantele lor, făcându-le locații importante în jocuri virtuale cum ar fi Pokemon Go. Datele despre copii, vârsta, locația, preferințe, sunt colectate pentru a îi îndemna mai ușor să consume junk food, prin reclame specializate.

Dr. Joao Breda, managerul OMS al programului pentru nutriție, activitate fizică și obezitate, a declarat că era digitală este foarte puternică și modelele existente de reglementări au găuri și hibe care nu acoperă nevoile copiilor noștri. El a adăugat că părinții nu realizează cât de expuși sunt copiii lor și că acest lucru s-ar putea să fie mai periculos decât media tradițională cum ar fi televiziunea.

Anumite țări, ca Marea Britanie, au introdus reguli de protecție a copiilor, cum ar fi reclamele la junk food care sunt interzise în timpul programelor pentru copii, însă au eșuat în a ține pasul cu schimbarea ambientului media.

Ultimele statistici din Anglia arată că 1 din 5 copii este obez, atunci când termină școala primară. Dr Alison Tedstone, nutriționist principal al Sănătății Publice din Anglia a spus că există dovezi că toate formele de reclame și marketing, inclusiv folosire de caractere, jocuri sau marketing digital, afectează dieta copiilor.

Se fac din ce în ce mai multe cercetări în felul în care dieta copiilor afectează comportamentul acestora, iar un consum de junk food este problematic pentru că le afectează nu numai sănătatea, dar și dezvoltarea lor ulterioară, psihică și fizică. Când profesorii au probleme cu copii antisociali, hiperactivi și violenți la clasă, ar fi timpul să le examinăm dieta acestora. Într-un studiu condus în Statele Unite, cercetătorii au descoperit că o rație zilnică de suplimente nutritive au dat rezultate în scădjamie_olivererea ratei bătăilor, vandalismului, obscenităților, refuzului de a colabora, punerii în pericol a altora și altor ofense.

Și mai notabil este efortul celebrului bucătar britanic, Jamie Oliver, care de mulți ani promovează educarea copiilor asupra pericolelor junk foodului. El a mers în mai multe școli și a ținut prezentări părinților, profesorilor și elevilor, despre importanța nutriției corecte. În consecință, copii au devenit mai conștienți de ceea ce mănâncă.

http://www.bbc.com/news/health-37846318

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10706231

Anunțuri

Monsanto pierde teren

comment0210Anul acesta nu se anunță prea grozav pentru marele producător de organisme modificate genetic, Monsanto. Compania a redus previziunile sale asupra prețului acțiunilor la sfârșit de an, de la 5.10 $ – 5.60 $ la 4.40 – 5.10. Ei au motivat această reducere din cauza unui dolar mai puternic dar judecând după ultimele tendințe, un dolar puternic va fi cea mai mică grijă a lor.

În diferite piețe de pe glob, compania întâmpină dificultăți, dar de data această nu numai de la fermieri și consumatori, ci și de la guverne.

În India, cel mai mare producător de bumbac, Ministrul Agriculturii a acuzat Monsanto de umflarea nejustificată a prețurilor. A impus o reducere de 70% a taxei pe care agricultorii indieni trebuiau să o plătească subsidiarei Monsanto, pentru permiterea folosirii semințelor modificate genetic. Monsanto a amenințat cu retragerea semințelor lor de pe piață. Dacă acest lucru a fost doar un bluff, tocmai a fost plătit cu sec. Pentru Mandava Prabhakara Rao, președintele Asociației Naționale a Semințelor, anunțul a fost o ușurare pentru că Monsanto îi obliga pe fermieri să folosească numai semințele sale. Nici guvernul indian nu prea pare a fi îngrijorat de o eventuală plecare a Monsanto din India; Sanjeev Balyan, Ministrul Agriculturii, a declarat că au deja echipe de oameni de știință care lucrează la dezvoltarea unor semințe modificate genetic propii.

Această răbufnire a Indiei împotriva lui Monsanto face parte dintr-o mișcare globală de rezistență împotriva colosului american și a industriei organismelor modificate genetic. Chiar și în S.U.A., unde culturile modificate genetic de bumbac, soia și porumb reprezintă 90% din total, tendințele nu sunt în favoarea lui Monsanto. Compania a intentat un proces statului California pentru intenția de a eticheta glifosatul, principalul ingredient din erbicidul Round Up, produs de Monsanto, ca fiind carcinogen, în concordanță cu descoperirile recente ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Există de asemenea o presiune tot mai mare asupra marilor lanțuri de magazine alimentare să înceteze folosirea de organisme modificate genetic. După ce cartofii și merele modificate genetic au fost aprobate de organele americane, Mcdonalds a anunțat că vor continua colaborarea cu cultivatorii de produse nemodificate genetic. Iar o lege care dorea să interzică orice tentativă de etichetarea a OMG-urile a fost blocată în senat.

monsantoȘi în Europa, Monsanto se confruntă cu probleme de legislație. Jumătate din țările europene au interzis cultivarea de organisme modificate genetic, iar 4 state (Franța, Suedia, Italia și Olanda) au forțat întârzierea unui vot la Bruxelles de licențiere al glifosatului. Motivul amânării este simplu: dacă votul se ținea, nu ar fi posibilă o majoritatea de 100%, necesară pentru reînoirea licenței pe încă 15 ani. Astfel, pesticidul care a dominat piața europeană și a generat un profit pentru Monsanto de peste 1 miliard de euro anul trecut, și-ar fi pierdut licența. Acesta este ultimul lucru pe care Comisia Europeană și marile companii agroalimentare îl doresc. Comisia a promis că va renegocia, decizie care a nemulțumit profund pe Jean-Charles Bocquet, director al Agenției Europene de Protecție a Recoltelor, o organizație ce face lobby pentru Monsanto și alte companii. Acesta a declarat: ”Suntem profund nemulțumiți din cauză că țările s-au lăsat influențate de presiuni politice semnificative venite din partea comisiei de mediu al Parlamentului European, ONG-urilor și din cauza principiului precauției.”

Acest principiu stipulează că dacă există o suspiciune că ceva ar putea să cauzeze daune publicului larg sau mediului înconjurător, atunci, în absența unui consens științific, posibile repercusiuni ale decizilor luate sunt imputate celor care efectuează acțiunea în cauză, în cazul de față, Monsanto și lobby-ul agrochimic. Este și lege în Uniunea Europeană.

A dovedi ce nu poate fi dovedit este o chestiune foarte dificilă chiar și pentru Monsanto, de aceea Bocquet a reacționat așa de vehement la precauția comisiei de mediu. Nu este nici o coincidență că industria agrochimică este cea care face cel mai mare lobby pentru semnarea tratatului TTIP dintre SUA și UE, pentru că există temerea că acest tratat ar scădea semnificativ standardele de siguranță europene, inclusiv acest principiu al precauției.

În timp ce Monsanto se zbate să-și mențină supremația pe piețele europene, Rusia a interzis folosirea organismelor modificate genetic, în principal din cauza sancțiunilor economice impuse de UE și SUA, în 2014. Iar în China, cultivarea unor culturi modificate genetic este permisă, dar aprobarea altora noi nu este prevăzută, cel puțin până când companiile propii nu vor fi pe picior de egalitate cu rivalii lor din Statele Unite.

Pe măsură ce presiunea globală asupra consumului de organisme modificate genetic crește, o piață care odată avusese o creștere spectaculoasă, se plafonează. În 2014, vânzările au crescut cu 4.7%, ajungând la 21 de miliarde, față de o creștere de 8.7% în 2013 și de o medie de 21% între anii 2007-2012. Fostul director al companiei Sygenta, Mike Mack a declarat că nu mai există noi culturi modificate genetic care să aducă creșterea pe care compania a avut-o în ultimul deceniu. Acestea sunt previziuni sumbre pentru o companie care deja bate în retragere în multe piețe cheie și care pare a duce o bătălie pierdută, nu numai în mintea consumatorilor dar și a guvernelor naționale.

http://wolfstreet.com/2016/03/27/is-monsanto-losing-its-grip/

Pesticidele, nonsens economic

pesticide

Costurile pesticidelor ar putea să depășească beneficiile pe care le furnizează, conform unui studiu al Institutului de Cercetări Agricole din Franța (INRA), efectuat pentru a determina costurile externe ale acestor produse.

Această știre nu va mulțumi susținătorii agriculturii convenționale. Mulți dintre aceștia recunosc că pesticidele cauzează daune sănătății umane și asupra mediului înconjurător, însă retorica lor a fost că beneficiile lor justifică utilizarea. Dar cercetătorii INRA, Denis Bourguet și Thomas Guilllemaud au descoperit dovezi că aceste costuri ar fi mai mari decât s-a crezut până acum.

Studiul a examinat datele a 61 de publicații științifice, analizând 4 tipuri diferite de cost: de întreținere(de decontaminare, de supraveghere etc.) costul sănătății oamenilor, costul mediului înconjurător și cel defensiv. Ultima categorie include costul în plus necesar pentru consumul de produse organice, din cauza efectelor adverse asociate cu folosirea pesticidelor.

Costuri subestimate

Prima observație pe care cercetătorii au făcut-o a fost că fiecare tip de cost a fost sever subestimat de cei care promovau folosirea pesticidelor. Cifrele pentru sănătatea oamenilor erau suspect de mici: conform cercetărilor actuale, dacă cifrele pentru tratamentul medical necesar tratării bolilor cronice, ca urmare a expunerii la pesticide, sunt luate în considerare, costul sănătății oamenilor ar trebui înzecit. Pe baza acestor descoperiri, cercetătorii ar trebui să ajusteze costurile sănătății luate în considerare la pesticide, de la 1.5 miliarde de dolari, la 15 miliarde, numai în anul 2005.

Multe din costurile mediului înconjurător, ce includ animale, plante și forme de viață microscopice din sol, sunt greu de cuantificat și de aceea nu au fost niciodată evaluate corect. Un studiu american, din 1992, a făcut o estimare de 8 miliarde de dolari.

În primul deceniul al acestui secol, costurile de întreținere asociate pesticidelor au ajuns la 4 miliarde de dolari, numai în SUA. Dacă însă toate procedurile de întreținere ar fi fost respectate, costul ar fi ajuns la 22 de miliarde. Cercetătorii INRA estimează că, la nivel global, consumatorii au cheltuit 6.4 miliarde de dolari, pentru a evita produsele tratate cu pesticide și  a mânca organic.

Rația cost –beneficiu 0.71:1

Potrivit cercetătorilor de la INRA, pesticidelor au cauzat daune în valoare de 39.5 miliarde în 1992, însemnând o rație de cost-beneficiu de 0.71:1. Acest lucru înseamnă că avantajele financiare câștigate din folosirea pesticidelor, în termeni de productivitate agricolă, sunt cu 30% mai scăzute decât costurile externe pe care acestea le generează. Fără date mai recente, este imposibil de știut dacă cifrele sunt la fel și la ora actuală, dar experții cred că situația nu s-a îmbunătățit.

Pentru a fi în favoarea producătoriilor de pesticide, evaluarea riscului acestora și a altor produse chimice din hrana noastră a fost făcută individual. Chiar și la nivelul organelor de control , nu s-a luat în considerare faptul că pesticidele, aditivii artificali din hrană și alte substanțe chimice sintetice sunt consumate împreună, nu izolate individual. Efectul cumulativ al ingerării numeroaselor produse chimice asupra sănătății noastre este în mare parte ignorat.

Un studiu din 2015, efectuat în Danemarca, arăta că efectul pe care produsele chimice le au asupra organismului nostru este mai nociv decât se crezuse inițial. Luând în considerare că aceste produse sunt consumate împreună, nu individual, cercetarea a fost condusă de Institutul Național de Alimentație al Universității Tehnice din Danemarca și a demonstrat că până și doze mici de pesticide pot amplifica efectele altor substanțe chimice prezente în organism.

http://www.euractiv.com/section/agriculture-food/news/pesticides-an-economic-nonsense/

http://link.springer.com/chapter/10.1007%2F978-3-319-26777-7_2

http://www4ro.dr-rath-foundation.org/news/pericolul_amestecurilor_de_substante_chimice_in_alimente.html

Pirateria Genetică

RedBananasMetepecDupă cum am afirmat și într-un articol anterior, o soluție oferită de organizațiile internaționale, foarte favorabilă marilor corporații, este împânzirea globului cu organisme modificate genetic. Această ofertă este de fapt un măr otrăvit pentru că modul în care funcționează marile companii de organisme modificate genetic ar condamna țările subdezvoltate la o eternă sărăcie. Zilele acestea avem încă o tentativă de aducere pe piață a unui produs modificat genetic, însă de această dată compania în cauză s-a gândit să ”fure” puțin de la natură.

                Fundația Gates a primit o petție semnată de 57 de mii de persoane pentru a înceta să mai susțină un program de introducere a unei banane modificate genetic în Uganda, Africa. Această petiție se opune și testării acestei banane pe studenții voluntari din cadrul Universității Iowa.  Aceștia au primit un email în Aprilie 2014, care îi invita să participe la teste, pentru 900 de dolari.

                Bill și Melinda Gates sunt mari susținători ale organismelor modificate genetic, ei susținând de-a lungul timpului mai multe programe de implentarea a lor, mai ales în zona africană. Aceste banane sunt din specia Cavendish, cea mai răspândită în lume, însă sunt modificate genetic pentru a conține beta caroten și a combate deficiența de vitamina A din zonele unde se doresc a fi introduse. Sună bine, nu?

                Nu prea. Pe lângă faptul că zonele unde se dorește introducerea acestui soi de banane (ex. Uganda) sunt extrem de sărace și nu și-ar putea permite susținerea unei asemenea culturi, cu toate costurile pe care o cultură modificată genetic le implică (costul anual al semințelor, pesticide, materiale agricole), se pare că această banană este primul exemplu de piraterie în acest domeniu. Există deja în natura, un soi de banane, bogate în beta caroten. Indigenii din Papua Noua Guinee au perfecționat acest soi timp de milenii și acum îl cultivează fără probleme. Mai mult, condițiile climaterice din Papua Noua Guinee sunt similare cu cele din Uganda, deci introducerea acestui soi s-ar face foarte ușor, cu niște costuri mult mai mici și fără a folosi pe post de cobai niște studenți nevinovați din Iowa, care doreau să facă niște bani în plus. Pentru a fi scenariu complet, la crearea bananei modificate genetic, s-au folosit gene de la cea naturală, deja existentă, practic copiinduse propietățile sale de stocare a beta carotenului. Un caz perfect de biopiraterie genetică.

                Peste 100 de organizații internaționale, americane și africane și-au exprimat îngrijorarea într-o scrisoare deschisă, despre efectele pe care introducerea acestei banane le va avea asupra economiei Ugandei. Creatorii ei nu le pasă de economia Ugandei, ei vor să facă bani ca orice altă mare companie, nu sunt în această afacere din considerente umanitare. De aceea, petiția nici nu a fost adresată lor ci susținătorilor lor, Gates-FoundationFundația Gates, cea care se consideră o fundație umanitară. Este o ironie tragicomică aici; creatorul celui mai piratat soft din lume, Windows, susține o banană modificată genetic piratată.

                Dacă se introduce această banană și are succes, se deschide o cutie a Pandorei, plină de organisme modificate genetic ce vor ”împrumuta” gene deja existente, pentru a crea produse ce pot fi patentate și vândute. Acest lucru poate duce la un control absolut al hranei pe Pământ, de către mari companii. Nimeni nu ar trebui să controleze mâncarea, apa sau aerul. Controlând aceste trei resurse, se controlează viața însăși. De aceea două dintre crezurile Movement of Life sunt Free Food și Free Water.

http://www.theecologist.org/News/news_round_up/2987194/57000_students_say_stop_gmo_banana_feeding_trials.html

Foamea lumii bogate

food_waste_north-south_july32012-copyPe 15 Septembrie, anul trecut, a avut loc reuniunea Adunării Generale a ONU, care a avut ca obiect central Summit-ul de Dezvoltarea Sustenabilă. În cadrul acestui Summit liderii mondiali au stabilit 17 noi țeluri pentru a face planeta noastră o lume mai bună. Accentul s-a pus pe eradicarea foametei mondiale până în anul 2030. Însă prin metodele lor.

În 2008, departamentul de Agricultură al ONU a estimat că eradicarea foametei la nivel mondial ar costa doar 30 de miliarde de dolari. Pentru a pune această cifră în context, în 2014 s-au cheltuit 1.8 triliarde de dolari pe arme și acțiuni militare. Lumea cheltuie într-o săptămână în conflicte armate mai mult decât ar costa să hrănească toți oamenii un an. Dar aici se află și problema. Războiul este foarte bănos. Toate industriile mari profită de pe urma unui război, de la industria armelor, cea petrochimică, constructoare de mașini până la industria farmaceutică. Nimeni nu profită dacă o țară africană săracă devine autosustenabilă prin agricultura sa. Foametea este un alt mod de a ține sub control țări care altfel și-ar da seama de adevărata valoare a pământurilor lor. Nu te interesează de diamante sau alte resurse când tu mori de foame.

Răspunsul nu este nici împânzirea globului de culturi ale organismelor genetice, pentru că nu lipsa mâncării cauzează această foamete globală, ci foamea nesfârșită a țărilor bogate pentru putere și resurse, care cere menținerea celorlalte state într-o sărăcie perenă. Pentru că tocmai sărăcia cauzează această foamete. Ați auzit vorbind la televizor de coșul alimentar de consum, probabil sub contextul că la noi, acest coș are o pondere mai mare în salariu mediu, decât în alte țări dezvoltate. Într-adevăr, cu cât o țară este mai dezvoltată, cu atât cheltuie mai puțin din salariu pe mâncare, iar o pondere prea mare arată probleme în nivelul de trai al oamenilor. Însă în țările cu adevărat sărace, acest coș depășește nivelul veniturilor; practic oamenii nu-și pot asigura hrana necesară din veniturile lor. Și de aici rezultă foametea. Iar lucrurile întră într-un cerc vicios: oamenii hrăniți prost nu sunt în putere, deci nu pot munci și câștiga banii necesari de a-și procura mâncarea necesară pentru a nu mai fi slăbiți. Copiii acestor familii sunt condamnați la sărăcie, ei crescând cu deficiențe nutritive grave. Sărăcia îi condamnă la foame, iar foamea îi condamnă la sărăcie.

Există și alți factori care pot influența accesul la mâncare în anumite zone. Evident că și climatul împreună cu vremea dintr-un loc pot influența mult acest lucru; calamitățile naturale creează de multe ori crize umanitare prin lipsa de hrană pe care o aduc. Acestea apar în fiecare an mai des, din cauza efectelor adverse ale încălzirii globale și pun o tensiune în plus în zonele defavorizate. Țărilor subdezvoltate unde sunt cei mai mulți cetățeni care suferă de foame, le lipsesc infrastructura necesară de a susține o agricultură eficientă. Lipsa drumurilor bune implică un cost ridicat al transportului, lipsa unor silozuri face stocarea unei recolte dificile iar lipsa unor surse de apă curate poate rezulta în recolte proaste. O cercetare a departamentului de Agricultură a ONU arată că investițiile în agricultură, pentru dezvoltarea infrastructurii sunt de 5 ori mai eficiente în reducerea sărăciei și foametei, decât în orice alt sector.

Revenind la argumentul că noi, ca omenire, nu mai producem destulă mâncare pentru a hrăni pe toată lumea, cifrele arată că acest lucru este fals. Aruncăm o treime din toată mâncarea pe care o producem, în timp ce 1 din 8 persoane suferă de foame. food wasteDeci se produce lejer mâncare pentru toată lumea, însă din cauza risipei, avem impresia că nu este așa. Mâncarea produsă dar neconsumată la rândul ei folosește resurse prețioase; pentru producerea hranei neconsumate se folosește la fel de multă apă ca debitul anual al fluviului Volga și peste 3.3 miliarde de gaze cu efect de seră sunt eliberate în atmosferă. Risipa de resurse pune o tensiune nemeritată asupra mediului nostru înconjurător, iar marile organisme internaționale nu se grăbesc să o amelioreze ci, maxim, doar să o constate. Soluțiile lor sunt doar temporare (donații de mâncare către zone defavorizate) care nu ajută decât în situații temporare (război, calamități). Iar ideile lor de rezolvare a problemei nu implică nici ajutarea infrastructurii țărilor afectate de foamete, nici propulsarea agriculturii lor, nici reducerea risipei, ci promovarea culturilor modificate genetic. Pentru că nu vor să scape de sub control aceste zone, ei furnizează acest măr otrăvit prin care vor să le ține sub sclavia sărăciei și în deceniile următoare. Semințele modificate genetic, intrând sub jurisdicția legilor ce țin de brevete, trebuiesc cumpărate în fiecare an și cele care sunt recoltate aparțin firmei producătoare nu agricultorului din a cărui muncă ele au apărut. Iar prin răspândirea în natură a acestor culturi, totul va aparține marilor companii, deținând astfel sursa de mâncare a multor oameni, un fel de sclavagism modern, unde nu frica de pedepse fizice este principalul motivator ci foamea. Statele civilizate sunt mai preocupate să furnizeze arme pentru întreținerea unor războaie civile, decât să ajute țările subdezvoltate să ajungă să fie autosustenabile. Pentru că și aceste state au foamea lor, foame de putere și bani.

 

https://www.wfp.org/hunger/causes

http://www4.dr-rath-foundation.org/features/putting-war-before-human-health.html

Mari companii amendate pentru ascunderea etichetării OMG-urilor

brazil-farmers-gmo-refundMinisterul de Justiție din Brazilia a impus unor mari companii, producătoare de alimente, amenzi pentru ascunderea informațiilor față de public privind conținutul de organisme modificate genetic din produsele lor.

În Brazilia, etichetarea produselor care conțin material modificat genetic, este impusă prin lege. S-a demonstrat că 6 mari companii au ascuns acest fapt de pe produsele lor. În consecință acestea au fost amendate cu sume între 250 de mii de dolari și un milion, totalul ajungând la 3 milioane de dolari. Printre acestea se numără Nestle, Pepsico și Bimbo. Decizia a venit ca urmare a unei inspecții efectuate de agenția pentru protecția consumatorului din Brazilia, Senacon, în urma căreia s-au descoperit componente modificate genetic în blaturi de torturi și alte produse alimentare. Acest lucru încalcă legea braziliană de protejare a consumatorului împotriva abuzurilor marilor corporații.

Este destul de ironic că într-o țară în care se cultivă pe scară largă organismele modificate genetic (de exemplu cultivare de soia modificată genetic, interzisă în Uniunea Europeană) are reguli stricte de protejare a consumatorului, informându-l pe acestea de proveniența componentelor alimentare din produse, iar în țări ca cele din Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii, această practică încă nu a fost implementată. Lobby-ul pentru care marile corporații producătoare de organisme modificate  plătesc atât de mult și-a atins scopul în lumea așa-zis civilizată. Etichetarea organismelor modificate genetic  a fost chiar o temă de campanie pentru administrația Obama, la care s-a renunțat după câștigarea alegerilor în urma intervențiilor energice ale marilor companii. Susținute de trusturi de presă ”prietene” care salivează prompt în articole laudative, de fiecare dată când se mai dă o lege benefică lor, acestea au reușit să stopeze orice inițiativă legislativă ce ar putea să le pună în pericol profiturile.

brazil_flag_gmoÎn Brazilia în schimb, consumul de organisme modificate genetic a fost chiar interzis în 1998, în urma unui  proces câștigat de protecția consumatorului. S-a revenit asupra deciziei în 2003, însă producătorii trebuiau să specifice printr-un avertisment pe etichetă, dacă un produs conținea organisme modificate genetic. Tocmai acest lucru cele 6 companii nu l-au făcut. Protecția consumatorului din Brazilia a înțeles un lucru fundamental: pentru a face o decizie corectă și benefică pentru stilul lor de viața, oamenii au nevoie de toate informațiile necesare. Iar bucuria marilor companii din America și a presei aservite lor, de fiecare dată când opresc tentative de etichetarea a produselor modificate genetic, nu este decât o bucurie a limitării libertății oamenilor de a decide.

http://www.telesurtv.net/english/news/Brazil-Nestle-Fined-for-Concealing-Use-of-GMOs-in-Products-20160107-0041.html

Organismele Modificate genetic și productivitatea

bihar_cows1Unul din argumentele celor care susțin proliferarea organismelor modificate genetic este acela a unei productivități superioare ale acestora, față de culturile organice, nemodificate genetic. Însă și acest atu tinde să fie desfințat odată cu trecerea timpului și asta se întâmplă tocmai în India, țară dominată de culturile Monsanto.

În regiunea Bihar din India, mai mulți țărani ce practicau agricultură de subzistență, puțin industrializată, au obținut la începutul anului 2013, recolte excelente la cartofi și orez. Aceste recolte au fost așa de bune încât un țăran din Nalanda a doborât recordul mondial la producția de orez pe hectar cu 22.4 tone. Un alt țăran, tot din regiunea Bihar, a doborât recordul la grâu. Cei doi nu sunt singuri, majoritatea agricultorilor din regiune obținând recolte impresionante. Iar toate acestea au fost posibile fără organisme modificate genetic, fără pesticide, doar cu îngrășământ natural. Lumea este uluită de ce s-a întâmplat acolo, mai ales că regiunea este cea mai săracă din India. De aceea, oamenii din acea zonă sunt printre puținii care mai plantează folosind semințe organice, pentru că nu-și permit costul semințelor modificate genetic (și al pesticidelor asociate lor).

farmer   Acest ”miracol” nu se datorează unor condiții climatice perfecte ce s-au nimerit în zonă, în anul respectiv, nici unor soiuri noi descoperite, ci unei tehnici de agricultură dezvoltate în Madagascar, în 1980. Această tehnică împlică cultivarea la o distanță mai mare a plantelor, folosirea unei cantități mai mici de apă, aerisirea activă a solului și folosirea unei cantități mari de îngrășământ natural. Reputatul economist, Joseph Stiglitz, câștigător a premiului Nobel pentru economie, a vizitat regiunea și la observarea rezultatelor obținute, a declarat că fermierii sunt mai buni decât oamenii de știință.

Tehnica a fost (bineînțeles) contestată la nivel internațional, principala acuzație fiind că rezultatele sunt inconcludente din cauza lipsei unor studii independente. Ipocrizia este maximă, culturile modificate genetic, propuse de Sygenta sau Monsanto având o lipsă totală de studii independente. Însă, ca orice lucru care amenință profiturile marilor companii, prin oferirea de soluții simple și practice, ce nu implică cheltuieli adiționale, și pe acesta trebuie aruncată orice urmă de indoială posibilă. Argumentul productivității crescute se clatină din ce în ce mai mult pentru companiile producătoare de organisme modificate genetic. Tot în India, a fost introdus bumbacul modificat genetic. După primii ani de cultivare, în care producția obținută a fost bună, aceasta a început să scadă treptat, atingând cote alarmante, în cele din urmă. organic_cotton_indiaSe pare că insectele care trebuiau exterminate de pesticidele folosite (numai bumbacul modificat genetic putea să reziste la aceste toxine) au început să se adapteze și au dezvoltat o rezistență. Monsanto a dat vina pe agricultori, pentru că au folosit incorect substanțele. Însă acest lucru nu stă în picioare, din moment ce recoltele inițiale au fost bune. Țăranii nu au uitat brusc cum să folosească pesticidele. Monsanto a declarat că dorește să investească în cercetare și dezvoltare pentru a găsi o soluție. Această soluție va fi, desigur, un alt pesticid. Până la urmatoarea adaptare dăunătorilor.

Acest ciclu se tot repetă cu organismele modificate genetic, generând o cursă a înarmării. Și dacă la bumbac acest lucru ar putea fi mai puțin dăunător sănătății noastre (deși natura și calitatea aerului tot au de suferit), asta nu este valabil și când vine vorba de alimente. Unul din principalele argumente împotriva organismelor modificate genetic este tocmai contaminarea lor cu pesticide, unde s-a dovedit în multiple ocazii că Monsanto a mințit despre prezența lor în produse. Faptul că această tehnică agricolă, folosită de țăranii din Bihar este atât de contestată ne arată că cei care propun organismele modificate genetic, ca soluție pentru hrănirea oamenilor, au o retorică falsă. Ei doresc profituri masive pentru companiile multinaționale, producătoare de OMG-uri. Această tehnică este ultima dintr-un lung șir de metode de păstrarea a productivității solului și de maximizare a recoltelor, practicate de mult timp, ce se doresc a fi uitate, pentru susținerea necesității existenței organismelor modificate genetic. Orice este în calea ”progresului” stabilit de marile companii, trebuie înlăturat, iar soluțiile oferite de ei, trebuiesc adoptate fără șovăială. Însă ”accidente” ca cel petrecut în Bihar ne dau speranță că pe viitor, vom reveni la o agricultură mai simplă, mai organică, mai bună.

http://www.business-standard.com/article/markets/bt-cotton-losing-steam-productivity-at-5-yr-low-113020601016_1.html

http://grist.org/food/miracle-grow-indian-farmers-smash-crop-yield-records-without-gmos/