Coșmarul lui Cassie C

CT scanÎncă de la începuturile acestui blog am raportat un caz din Statele Unite, în care o fată de 17 ani, Cassandra Callender, a fost obligată de o decizie judecătorească a curții de justiție din Conneticut, să urmeze un tratament de chimioterapie, împotriva dorinței sale și a familiei ei. După acest tratament, ea a acordat un interviu, povestind prin ce a trecut. În urma rezultatelor analizelor, se pare că tratamentul de chimioterapie reușise. Limfomul Hodgkins era în remisie, iar umflătura din abdomen prezentă după chimioterapie dispăruse. Părea un argument pro chimioterapie. Un om bolnav de cancer a fost însănătoșit chiar și fără voia sa.

Însă lucrul care o făcuse de la bun început să refuze chimioterapia s-a întâmplat. Cassie a postat sâmbătă pe pagina sa de facebook, o imagine a unei tomografii care arăta o nouă masă canceroasă, prezentă de data această la plămâni. Ea a precizat că știa de ceva vreme de acest lucru dar nu a vrut să îl anunțe public. De asemena a adăugat că tocmai din cauza asta nu vroia să facă chimioterapie.

După ce s-a vindecat de limfom, i s-au dat 85% șanse de viață. Cassie a afirmat că ea a picat în cei 15%. Ceea ce nu știe ea e că dacă această nouă masă nu îi va cauza moarte în următorii 5 ani (de la dispariția limfomului), chimioterapia ei va fi considerată un succes. Pe hârtie, ea va fi în cei 85%. Dacă limfomul nu recidivează sau dacă pacientul nu moare în 5 ani după chimioterapie, este considerat un succes. Efectele secundare sau bolile suferite ulterior, nu mai sunt cuantificate.

Acum Cassie are 18 ani și poate să ia, din punct de vedere legal, orice decizie dorește. Ea a spus că va merge înainte prin tratamente alternative.

Din păcate ea este una din multele persoane la nivel mondial care a fost supusă forțat la un abuz sponzorizat al copiilor, sub forma chimioterapiei. Chiar dacă avea 17 ani la momentul respectiv, Cassandra a fost legată de un pat de spital, pentru ca substanțe toxice să-i fie administrate., împotriva voinței ei.

child-chemotherapy-cancerCel mai recent, părinții lui Oshin Kiszko, un băiat de 6 ani din Perth, Australia, au fost forțați de o decizie judecătorească să-și supună fiul la chimioterapie, pentru a combate o tumoare pe creier.  Mama băiatului a afirmat că o asemenea forțare legală a administrării de substanțe periculoase, asupra fiului său, a semănat cu Germania nazistă și că ea deja făcuse o decizie informată pentru urmarea altor opțiuni, mai bune.

În cele din urmă, orice altceva mass media are încerca să pretindă, părinții care caută să-și trateze copii de cancer prin metode alternative naturale, au adevărul de partea lor. Sunt faptele științifice despre cancer, nu afacerea cu boala a industriei farmaceutice care vor triumfa în această luptă.

http://www.nbcnews.com/health/cancer/cassie-c-says-cancer-s-back-after-court-forced-her-n557991

Anunțuri

Procese cu medicamente prescrise

partea a II-a

gavel medicine

Continuăm în acest articol istoricul proceselor industriei farmaceutice, în privința medicamentelor prescrise și a efectelor secundare cauzate. Acum ne vom ocupa de cele mai mari daune plătite vreodată, sumele și numărul de persoane implicate făcându-le pe primele să pălească prin comparație.

risperdal         Daunele pe care Johnson & Johnson trebuie să le plătească pentru procesele în care este implicat medicamentul lor antipsihotic, Risperdal, se ridică la 2 miliarde de dolari. Însă sunt destule procese încă pe rol și multe altele apar, pe măsură ce se descoperă noi efecte secundare. Risperdal a fost lansat pe piață în 1994 și a fost un succes. Ca și Seroquel, el era menit să trateze schizofrenia. Și exact ca și Seroquel, el a fost promovat pentru vindecarea unori boli pentru care nu fusese aprobat. Lucrurile aveau, insa, să se agraveze pentru că pe măsură ce oamenii consumau Risperdal, efecte secundare deosebit de grave aveau să fie descoperite. Pentru că medicamentul influențează chimia substanțelor care sunt eliberate în corp, s-a descoperit că el are o mare influență asupra glandei pituitare. Medicamentul influențează nivelele de prolactină din corp, un hormon ce apare în timpul sarcinii la femei și după, pentru facilitarea lactației. Risperdal nu numai că stimula excesiv eliberarea acestui hormon la persoane care nu aveau nevoie, însă acest hormon a produs o dezvoltare anormală a sânilor la fetele ce nu aveau încă vârsta necesară pentru a face copii și o lactație la persoanele de sex feminin care nu erau însărcinate. Creșterea sânilor s-a observat și la bărbați, în special la adolescenți, acest lucru fiind cunoscut ca ginecomastie.

Reprezentații de vânzări ai companiei Johnson & Johnson au fost încurajați încă de la început să promoveze Risperdal și pentru afecțiuni pentru care medicamentul nu era recomandat. De asemenea ei au fost îndemnați să prezinte produsul medicilor pediatri, pentru a-și extinde aria lor de consum și la acea categorie, deși medicamentul era destinat în mod exclusiv adulților. Putem vedea din acest lucru, precum și din faptul că majoritatea efectelor adverse ce implicau prolactina, apăreau la adolescenți sau copii, că s-a dorit maximizarea profiturilor în dauna sănătății oamenilor. În 2007, organul federal de protecție a consumatorului din Statele Unite (FDA) a aprobat consumul de Risperdal și la copii, deși cazurile de ginecomastie erau bine documentate până atunci. Experții au constatat, anul următor că  70% din cazurile apariției ginecomastiei la copii și tineri, erau din cauza medicamentului.

Din 2011 procesele au început să curgă pentru compania farmaceutică, multe fiind încă în desfășurare. Risperdal a fost asociat și cu diabetul sau înrăutățirea condiției celor care au deja diabet, cu tulburări ale mișcărilor corpului și cu moartea prin accident cerebral la pacienții în vârstă care suferă de demență. Multe dintre aceste cazuri ar fi putut fi evitate dacă atât compania producătoare, cât și organele răspunzătoare de sănătatea oamenilor ar fi dat dovadă de mai multa responsabilitate.
Ne mutăm acum atenția asupra unui analgezic produs de compania Merck, numit Vioxx. Acesta a fost aprobat pentru piață în 1998. Se vroia a fi un analgezic de generație nouă, pentru ușurarea durerilor vioxxprovocate de artrită. Într-un test în paralel cu un alt analgezic, naproxen, s-a studiat dacă aceste medicamente aveau efecte negative asupra sistemului digestiv. Ce s-a găsit, în schimb, a fost o dublare a cazurile de infarct miocardic la pacienții ce luaseră Vioxx. Însă compania Merck, în abilitatea lor de a reintrepreta rezultatele, a afirmat că acest lucru a fost din cauza efectului protectiv pe care naproxen l-ar fi avut asupra inimii, nu pentru că Vioxx ar fi fost de vină (efect demonstrat ulterior a fi fals). Multiple teste eliberate până la retragerea medicamentului de pe piață, în 2004, au arătat același lucru. Retragerea a fost făcută voluntar de Merck, FDA-ul american rămânând pasiv în fața dovezilor ce se înmulțeau în fiecare zi. Merck și-a scos banii cu acest medicament chiar dacă a trebuit să plătească la final aproape 5 miliarde de dolari, în total, ca despăgubiri, famililor celor afectați. Aproximativ 88.000 de persoane au suferit un infarct din cauza lui Vioxx, dintre care 38.000 au murit. Acest număr este mare și pentru un conflict armat, însă ei au murit în condiții de pace, din cauza unei companii ce a ignorat testele negative ale medicamentului lor și a continuat să-l promoveze pe piață.

Adevărata vedetă a proceselor cu medicamentele compensate și efectele lor secundare este GlaxoSmithKline (GSK) o companie farmaceutică de foarte mare succes care a avut multiple procese pentru multiple produse ale sale. Toate tacticile pe care le-am prezentat în acest articol, cât și în partea I, pot fi atribuite și medicamentelor produse de GSK. Această companie a fost acuzată că a promovat antidepresivele Paxil și Wellbutrin copiilor și adolescenților, acordând prime reprezentaților de vânzări ce făceau acest lucru. A promovat medicamentul pentru astm , Advair, pentru altceva decat era destinat. Dar poate cel mai celebru caz ce a implicat GSK este cel al medicamentului pentru bolnavii de diabet, Avandia. Promovat ca un produs minune în ținerea sub control al nivelului glicemiei la pacienții care sufereau de diabet, Avandia s-a dovedit a fi avandiafoarte periculos din cauza riscului de producere a unui infarct. În studiile clinice efectuate, medicamentul a provocat mai multe infarcturi decât un placebo. Se crede că este responsabil de peste 100.000 de infarcturi în Statele Unite ale Americii. În Europa, vânzarea sa a fost interzisă incepand cu 2011, însă în America, deși au fost multe voci care au cerut vehement scoaterea sa de pe piață, FDA l-a păstrat, restricționând condițiile prin care se putea procura. Compania producătoare a fost acuzată și de faptul că ea știa pericolele medicației cu Avandia, testele efectuate înainte de intrarea pe piață relevând acest lucru. Dar rezultatele au fost ascunse sau modificate pentru un aviz pozitiv. GSK a fost implicat și în scandaluri de mituire a unor personalități medicale, cea mai notabilă fiind doctorul Drew Pinsky, ce afirmase pe un post radio, într-o emisiune de a sa, că Wellbutrin ajută viața sexuală a pacientului. Ulterior s-a descoperit că acesta primise 275.000 de dolari de la companie pentru ”campanie de promovare a Wellbutrin”.

Toate aceste lucruri au costat-o pe GlaxoSmithKline o mulțime de bani, suma despăgubirilor fiind de ordinul miliardelor. Multe procese nu s-au terminat, iar experții consideră că pot apărea altele. Dar asta nu contează pentru ei, pentru că au făcut mult mai mulți bani.

Am văzut în aceste articole dovezi concludente despre cum funcționează industria farmaceutică și despre cum gândesc companiile care fac parte din ea. Este evident că ele nu vor decât să producă cât mai mult profit, promovând medicamentele pentru a fi folosite in afectiuni pentru care nu au fost aprobate sau pentru alte categorii de vârstă, mituind doctori pentru a le prescrie sau, în cele mai grave cazuri, ascunzând teste care nu le erau favorabile. Partea cea mai neagră este că unele nu sunt medicamente pentru tratarea unor boli grave, fără de care pacientul ar muri. Anti-asmatic, analgezic sunt remedii usoare pentru afectiuni fara un risc așa de mare incat acestea sa fie indispensabile in tratarea lor. Dar, după cum știm, companiile farmaceutice vor să trateze simptomele pentru că din acelea se fac bani, nu din vindecare.

http://www.drugdangers.com/risperdal/lawsuit.htm

http://www.drugwatch.com/risperdal/lawsuits/

http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=5470430

http://www.isdbweb.org/documents/file/82_de_sad.pdf

http://www.nytimes.com/2007/11/09/business/09merck.html?_r=0

http://www.wsj.com/articles/SB10001424052702303933404577505032006855076

http://consumerist.com/2014/06/04/gsk-to-pay-105-million-to-settle-advair-paxil-wellbutrin-disputes/

http://www.drugwatch.com/avandia/lawsuit.php

http://www.consumeraffairs.com/news/glaxosmithkline-settles-charges-it-unlawfully-promoted-advair-and-other-popular-drugs-060414.html

Procese cu medicamentele prescrise – partea I

wpgavel1Am discutat în articolele anterioare  despre cum funcționează sistemul de medicamente prescrise, cum operează reprezentanții industriei farmaceutice în încercarea lor de a influența medicii să le prescrie produsele lor și cum văd marile companii pacienții ce cumpără aceste medicamente. Însă, în goana lor dupa profituri și mai mari, companiile farmaceutice au încălcat legea, deși legislația americană este mult mai permisivă decât cea a noastră.  Cel mai comun mod de încălcare a legii este prescrierea de medicamente cu efecte secundare periculoase, pentru lucruri care nu au fost aprobate inițial, de către organele autorizate (FDA). Vă vom prezenta cele mai grave din aceste cazuri, pentru a vă face o idee cât de mult contează pentru industria farmaceutică, siguranța și sănătatea oamenilor.

Seroquel este un medicament produs de AstraZeneca, ce presupune a combate schizofrenia pe termen scurt, depresia bipolară și personalitatea bipolară. AstraZeneca a fost acuzată de autorități ale statului că a promovat folosirea Seroquel și pentru alte boli sau condiții pentru care nu fusese aprobat, ca Alzheimer, agresivitate, anxietate, ADD, depresie, stres post – traumatic, insomnie și multe altele. Cei care au demascat practicile companiei au fost doi reprezentanți ai săi, ce se ocupau cu promovarea și vânzarea medicamentului. Aceștia au declarat că AstraZeneca folosea o multitudine de tactici pentru a vinde produsul, multe fiind ilegale. Un exemplu ar fi mituirea unor oficiali ai statului pentru includerea Seroquel în programe de medicamente compensate. Majoritatea bolnavilor de schizofrenie sau bipolaritate erau prea săraci ca să-și permită medicamentul, așa că firma se baza pe subvențiile de sănătate venite de la stat. Evident, acest lucru a costat statul milioane de dolari.

seroquel-sleepO altă practică era stabilirea de cote de vânzări pentru fiecare agent al său, forțându-i pe aceștia să-l promoveze și pentru alte condiții și boli decât pentru cele pentru care era aprobat. Cotele de vânzări sunt  o practică comună oriunde există agenți de vânzări, însă pentru industria farmaceutică, care clamează că se ocupă cu vindecarea populației, cererea înseamnă boala. De aceea nu este corect să ai cote, pentru că înseamnă că vrei să îmbolnăvești lumea, iar acest lucru se realizează ușor, fie forțând diagnostice din partea medicilor, fie având efecte secundare grave ce vor necesita la rândul lor alte medicamente. De aceea, noi am numit asta ”Afacerea cu boala”. AstraZeneca a fost nevoită să plătească daune de 500 de milioane de dolari pentru acest proces. Firma a mai avut parte de numeroase procese, din cauza efectelor secundare, cu multe alte persoane. Seroquel este încă pe piață.

Rapamune este un medicament de care poate nu ați auzit, pentru că uzanța sa este exclusiv în transplantele de organe, mai exact în transplantul de rinichi. Cel puțin pentru acest lucru a fost aprobat. Wyeth Pharmaceuticals (acum deținută de Pfizer) a promovat Rapamune ca un medicament ce ajută organismul la acceptarea noilor organe în toate operațiile de transplant, nu numai în cele de rinichi, pentru care fusese aprobat. Acest lucru a pus în pericol chiar viața unor pacienți, luând un produs care nu fusese testat corespunzător pentru altceva decât transplantul de rinichi. Wyeth și-a încurajat agenții de vânzări pentru recomandarea medicamentului în acest fel, fiind chiar recompensați financiar pentru asta. Mai mult, materiale didactice menite în a-și antrena reprezentații săi, au fost găsite explicand direct cum ar trebui ca aceștia să acționeze pentru promovarea lor ilegală. Acest lucru a arătat anchetatorilor, o metodă sistematică de a face profit, în detrimentul protejării sănătății pacienților. Wyeth și-a recunoscut vinovăția și a fost obligată să plătească daune de 490 de milioane de dolari.

botox-and-syringe-on-surfaceUna din substanțele la care nu v-ați fi așteptat să fie aici, este Botox. Toxina botulinică, deși renumită pentru tratamentele sale antirid din cosmetică, nu este folosită numai pentru acest lucru. Aprobată pentru utilizare în tratarea strabismului, contracția involuntară a pleoapelor sau a gâtului sau pentru transpirație în exces, marca a cunoscut succes mai mult în industria cosmetică. Pentru că substanța este o neurotoxină, injecțiile cu botox și cantitatea folosită trebuiesc atent efectuate, pentru că pot cauza boala numită botulism. Acest lucru este menționat pe cutiile produsului, la efecte secundare. Însă când aceste simptome apar la persoane care nu doreau nici un un ten mai neted, nici nu sufereau de contracții involuntare musculare, ci aveau paralizie cerebrală și vroiau atenuarea spasmelor ce pot apărea în membre, atunci apar niște întrebări. Una, foarte importantă, pusă și de autoritățile americane, este de ce se folosea Botox în tratarea spasmelor sau a paraliziei cerebrale, când nu fusese aprobat pentru acest lucru? Practica devenise atât de comună, încât în 2008, FDA a trebuit să emită o avertizare asupra utilizării Botox-ului în cazurile de paralizii cerebrale. Când s-a aflat că însăși compania producătoare, Allergan, promova aceste practici, s-au inițiat acțiuni în instanță împotriva lor. Daunele totale plătite de firmă, rezultate din amenzi și din înțelegerile cu persoanele ce i-au dat în judecată, au însumat valoarea de 600 de milioane de dolari.

Allergan își organizase propii săi doctori, care să prescrie Botox pentru cazuri ce nu fusesera aprobate, îi invita la seminare unde îi antrena, cum se facă aceste lucruri pentru a-și maximiza veniturile și chiar încercaseră să includă Botox în programe guvernamentale de sănătate, iarăși, pentru tratarea condițiilor pentru care medicamentul nu fusese aprobat.

În cazurile acestea am putut vedea până unde merge lăcomia industriei farmaceutice, toate medicamentele prezentate atingand un profit bun în vânzări. Însă, în goana lor după profit, companiile au încercat  a mări ”piața de desfacere” a produselor, promovându-le pentru tratamente care nu fuseseră aprobate, punând astfel în pericol viața pacienților, în numele banului. De mult nu mai îmbracă aceste companii, mantia de cavaleri albi ai sănătății, destinați să ne salveze de boli cumplite! Medicamentele lor cu efectele secundare grave mai rău ne înbolnăvesc! În partea a doua o să vă prezentăm cazuri de anvergura in care sunt implicate firme cunoscute, pentru care companiile au platit sume  importante, cu înțelegeri în instanță de ordinul miliardelor de dolari.

http://blogs.wsj.com/pharmalot/2014/10/10/texas-ag-lawsuit-claims-astrazeneca-improperly-marketed-seroquel/

http://www.genengnews.com/gen-news-highlights/astrazeneca-to-pay-520m-settlement-in-seroquel-lawsuit/78565333/

http://www.justice.gov/opa/pr/wyeth-pharmaceuticals-agrees-pay-4909-million-marketing-prescription-drug-rapamune-unapproved

http://www.justice.gov/opa/pr/allergan-agrees-plead-guilty-and-pay-600-million-resolve-allegations-label-promotion-botox

http://www.aboutlawsuits.com/botox-lawsuit-settlement-child-cerebral-palsy-41925/

Chimioterapie fără voie – cazul Cassandra

Vă mai amintiți de fata aceea Cassandra, din Connecticut, Statele Unite ale Americii, diagnosticată cu limfomul Hodgkins? Curtea Supremă a obligat-o să facă chimioterapie, împotriva voinței sale sau a familiei, pe motiv că fiind minoră, nu are capacitatea necesară pentru a judeca ce este bine pentru ea. Acum, la aproape un an, ea a dat un interviu, în care își spune povestea.

I s-a descoperit o umflătură în jurul gâtului, iar în urma unor teste și a unor tratamente, medicii au început să bănuiască a fi cancer. Cassandra și mama ei au vrut o a doua opinie asupra acestei umflături, o nouă biopsie, însă au fost refuzate și li s-a spus că trebuie să înceapă chimioterapia. Ele au început să se documenteze asupra metodelor alternative de tratare a cancerului, însă organele medicale le-au spus că fără chimioterapie o să moară.

Lucrurile s-au complicat când a intervenit Protecția Copilului. Împreună cu poliția, ei au luat-o pe Cassandra de acasă și au dus-o într-un centru de plasament. Printr-o hotărâre judecătorească, agenții de la Protecția Copilului au internat-o cu forța într-un spital, cu scopul de a începe pe cât de repede posibil chimioterapia. Cassandra era ținută sub pază, iar contactele cu exteriorul, inclusiv cu mama sa, îi erau interzise.

Într-o zi, ea a fost dusă cu forța în sala de operații pentru a I se implanta dispozitivul special, necesar chimioterapiei, cateterul Hickman. Pentru că substanțele folosite în chimioterapie sunt atât de toxice, ele trebuiesc introduse direct în arterele mari din corp, acest dispozitiv permițând acest lucru. Cassandra a fost legată de pat, ea încercând să prevină procedura. 12 persoane au fost necesare pentru a o imobiliza și a îi efectua operația. Ea a spus tutturor că nu își dă acordul pentru aceasta, dar nu a contat. Când s-a trezit, ea a fost amenințată că așa vor proceda de fiecare dată când va trebui să facă chimioterapia, va fi legată și va fi sedată puternic. Vizitele mamei sale au fost puternic reglementate pe perioada internării sale, pentru a nu o influența ”negativ”. Cei de la Protecția Copilului permiteau doar perioade scurte de vizitare, de două ore și numai cu prezența lor în cameră.

cassandra-600Pe 27 Aprilie anul acesta, ședințele de chimioterapie au încetat. În Iulie Cassandra a făcut o tomografie. Umflătura de la gât dispăruse însă acum avea ceva în abdomen. Medicii nu sunt siguri ce este, însă ar putea să fie cancerul care s-a extins în acea zonă. Întrebată ce ar dori să facă în continuare, Cassandra a spus că vrea să-și ia un avocat foarte bun, pentru că nu dorește să mai treacă încă odată prin chimioterapie. În Septembrie ea împlinește 18 ani iar deciziile judecătorești nu I se vor mai aplica în continuare, fiind majoră și considerându-se că poate să decidă ce e bine pentru ea. De aceea va încerca să tragă de timp, să împlinească 18 ani pentru a putea lua propiile ei decizii.

Din puncte de vedere medical, chimioterapia a fost un succes. Ea avea o umflătură în gât și după chimioterapie, aceasta dispăruse. Însă după cum putem vedea, Cassandra nu este încă vindecată. Acum încep complicațiile, efectele secundare, lucruri care nu se iau în considerare când se afirmă, succesul chimioterapiei. Acest caz a arătat clar, cum unii medici se grăbesc să folosească chimioterapia chiar dacă pacienții au anumite dubii. Refuzul unei a doua biopsii este de neiertat, cât și răspunsul autorităților. Nu contează dacă există acoperiră legală sau nu, a lega un om de pat pentru a-I administra substanțe toxice împotriva voinței sale este o practică barbară ce trebuie să dispară.

  Precedentul Australia

australia philip morrisDiscuțiile privind pactele transatlantice de comerț dintre Statele Unite și Uniunea Europeană s-au aprins în luna iunie și de o parte și de alta a oceanului. În America, mai multe clauze pentru facilitarea unui asemenea pact au picat la vot în comisii, în timp ce în Europa, între 16 și 18 iunie a avut loc reuniunea interparlamentară privind politica comercială a Uniunii Europene unde TTIP a fost discutat pe larg. Aceste pacturi comerciale ar fi trebuit să fie în vigoare de mult, însă îngrijorarea publică alimentată de ascunderea negocierilor și discuțiile din spatele ușilor închise, a reușit să amâne promulgarea. O problemă apărută în 2011, între Australia și Phillip Morris (corporație mare din sectorul tutunului), a scos la iveală o situație ce se poate repeta odată ce pactele comerciale întră în vigoare.

În 2011, guvernul australian a decis să elimine imaginile de pe pachetele cu țigări, lăsând doar poze terifiante despre consecințele fumatului, mesajul ”Fumatul ucide” și numele mărcii. Această măsură era bineînțeles menită să reducă atractivitatea către consumatorii noi, scăzând numărul fumătorilor pe termen lung. Doi producători de țigări au contestat în instanță această măsură, curtea australiană decidând însă împotriva lor. Subdivizia asiatică  a firmei Phillip Morris a dat în judecată Australia, la curtea internațională, pe motiv că încalcă propietatea intelectuală asupra mărcii de țigări. Ei au putut folosi acest argument din cauza unui acord comercial între Australia și Honk Kong ce data din 1993. Acest acord stipula, printe altele, că statul australian nu poate să confiște propietăți ce aparțin firmelor și corporațiilor care au sediul în Honk Kong. Cu 9 luni înainte de începerea procesului, Phillip Morris Australia a trecut sub jurisdicția Phillip Morris Asia, cu sediul în Honk Kong. Ei pretindeau că ”propietățile” confiscate de guvernul australian erau însemnele, design-ul și sigla ce se aflau pe produsele lor, înainte de a fi înlocuite.

cigarettes packaging Din fericire Australia a câștigat toate procesele, iar sondajele din 2014 au confirmat că măsurile luate de ei au ajutat la scăderea numărului de fumători. Însă acest lucru a arătat clar ce s-ar putea întâmpla, dacă acordurile comerciale transatlantice ar fi aprobate. Țările incluse s-ar afla la mila marilor corporații multinaționale, care ar putea să amenințe cu procesele o țară dacă aceasta, în încercarea de a promulga o lege, le lezează cumva interesele. Aceste mari firme au armate întregi de avocați, ei au reușit să găsească un lucru minor pentru a da în judecată Australia, fiindu-le astfel, infinit mai ușor sub acoperirea unor acorduri comerciale ratificate.

România, ca întotdeauna, este printre primii când vorba să se facă preș în fața cuiva. Reprezentanta noastră la acea reuniune, doamna Ana Birchall, a declarat susținerea țării noastre pentru aprobarea Pactulului Transatlantic pentru Comerț și Investiții, încadrându-se pe linia de umil servant a tuturor celor care se oferă.

Întotdeauna când se vorbește de aceste pacte ca o parte pozitivă, se pune accentul pe beneficiile economice ce vor rezulta, pe câștigurile din comerț. Însă discutându-se anume de beneficiile pe care România le va avea, se pomenște de schimburi bilaterale. Despre importurile marilor firme americane care vor urma odată ce toate acele bariere comerciale vor fi date la o parte, nu am nici o îndoială. Despre exportul nostru de eugenii și brânză de burduf peste ocean, sunt cam sceptic. Anii de după revoluție au fost marcați de decizii proaste ale politicienilor noștri; aceștia nu vroiau să le ia pe cele bune. Odată cu acordurile acestea, s-ar putea să nu le mai poată lua, chiar daca ar dori!

http://insidestory.org.au/philip-morris-australia-and-the-fate-of-europes-trade-talks

http://www.mccabecentre.org/focus-areas/tobacco/philip-morris-asia-challenge

http://www.dcnews.ro/ana-birchall-romania-sus-ine-parteneriatul-transatlantic-pentru-comer-i-investi-ii_478092.html

Leacul cancerului este pentru cei bogați

Fundația Dr. Rath prin crezurile și acțiunile sale, cum ar fi Movement of Life, promovează, in permanență, un stil de viață sănătos, libertate și educație pentru toată lumea, găsindu-se mereu, în contradicție cu ceea ce înseamnă marile companii farmaceutice. Folosirea brevetelor pentru a-și mări profiturile, în detrimentul vieților umane, axarea lor pe tratarea simptomelor și nu pe tratarea bolii in sine, folosirea substanțelor periculoase și încercarea de a face din pacienți clienți pe viață, prin campanii agresive de marketing, sunt cele mai notorii acțiuni ale acestora.

marjin Pe data de 21 Ianuarie, 2014, directorul șef al companiei Bayer, domnul Marijn Dekkers, a declarat că Nexavar, un medicament împotriva cancerului produs de aceeași companie, este pentru ”pacienții din vest care și-l pot permite”. Ce a cauzat acest act de sinceritate este faptul că o companie indiană, Natco Pharma, a făcut același medicament ca Bayer, doar că la un preț puțin mai mic. 97% mai mic! Conform legiilor din India, dacă un medicament este mult mai scump decât salariu mediu al cetățeanului indian, atunci brevetul este furnizat unei companii locale pentru a fi produs la un preț redus. Nexavar, costând 69.000 de dolari pe an, a intrat în această categorie. Așa că producția a fost preluată de Natco Pharma, care putea să-l producă pentru 173 dolari. Bayer a fost furioasă pe această decizie și a contestat în justiție decizia luată, cazul ajungând până la Curtea Supremă de Justiție. Au acuzat compania indiană de furt intelectual și au cerut retragerea medicamentului de pe piață. În decembrie anul trecut, Curtea Supremă a decis împotriva companiei Bayer. În decursul acestei lupte juridice Bayer a obținut totuși, interdicția de exportare a medicamentului.

Reacția domnului Dekkers ne arată o mostră de gândire a celor din industria  farmaceutica. Ei nu sunt în domeniu pentru a salva vieți, ci pentru a face bani, iar medicamentele pe care le produc sunt făcute special pentru asta. Brevetele sunt cele care ridică prețurile la un nivel exorbitant. Crează practic monopoluri unde cineva poate cere cât de mult vrea pe produsul său, iar cei care nu-și permit să plătească, nu sunt luați în considerare. Promovează Nexavar ca pe un medicament care salvează vieți, spunând, apoi, că nu este pentru toată lumea! Cei care vin în apărarea companiilor farmaceutice spun că mulți bani din spatele acestor costuri, se folosesc pentru cercetare și dezvoltare.nexavarAcest lucru este, însă, ușor de demontat doar uitându-ne la banii investiți. Budgetele alocate pentru marketing ale companiilor farmaceutice sunt mult mai mari decât cele alocate cercetării și dezvoltării, în majoritatea cazurilor. Campaniile agresive de promovare nu fac produsul să fie mai bun, doar îl popularizează.

Trebuie să vorbim și despre faptul că nu se pune accentul deloc pe prevenirea cancerului, numai pe vindecarea lui. Este evident de ce se întâmplă acest lucru. O persoană care are un stil de viață sănătos, trăiește într-un mediu curat, având în același timp valorile micronutrienților și vitaminelor din sânge la nivel optim, ar priva Bayer de 69.000 dolari pe an. Unde este profitul pentru ei în asta? Unde este profitul din luarea de vitamine? Oricine le poate lua, nu pot fi brevetate pentru că sunt naturale. Când cineva se menține sănătos, profitul companiilor farmaceutice scade. Când cineva se vindecă și se reîntoarce la o viață normală, ei pierd un client. Atunci, printr-un marketing eficient și promovări intense caută să se arate ca adevărații salvatori, doar că ei nu doresc să salveze pe nimeni, ci vor doar bani, iar domnul Dekkers nici că putea să exprime mai bine acest lucru!

http://keionline.org/node/1910

http://www.reuters.com/article/2014/12/12/us-bayer-india-ruling-idUSKBN0JQ1XA20141212

https://www.youtube.com/watch?v=cq3S98_m5Fk

Gigantul farmaceutic Takeda este dispus să plătească 2.2 miliarde dolari în instantă

În fiecare zi aflăm din ce în ce mai multe informații despre ce se ascunde în spatele industriei farmaceutice. După ultimele estimări, gigantul farmaceutic japonez, Takeda, este dispus să plătească 2.2 miliarde de dolari pentru a scăpa de procesele intentate companiei, de mai mulți bolnavi de diabet ce au folosit medicamentul patentat de ei Actos.

Actos a fost brevetat și promovat ca un medicament împotriva diabetului de  tip II. Eactosl nu vindecă această boală dar îmbunătățește nivelul glucozei din sânge. A fost lansat pe piață în 1999 și a generat până în prezent vânzări de 16 miliarde de dolari, cu 4.5 miliarde doar în 2011. Însă, ulterior s-a descoperit că acest medicament este direct legat cu dezvoltarea cancerului de vezică urinară, la cei ce l-au folosit. Compania Takeda a fost acuzată că a ascuns intenționat acest lucru.

Deși compania a câștigat deja câteva procese împotriva unor acuzații asemănătoare, suma de 2.2 miliarde de dolari i-ar scuti de plata și mai multor daune. Împotriva Takeda și a partenerilor Eli&Lilly din Statele Unite au fost intentante peste 8000 de procese. Dacă toată lumea ar fi de acord cu această sumă, plata daunelor pe caz s-ar limita la 275 de mii de dolari. Însă anul trecut, o curte federală din Louisiana a acordat daune de 9 miliarde de dolari, ulterior reduse la 36.8 milioane, unui pacient bolnav de cancer, ce a folosit Actos. Cum în S.U.A. principiul jurisprundenței este des folosit, alte cazuri asemănătoare ar putea folosi această decizie în favoarea lor. Iar compania Takeda ar trebui să plătească mult mai mult. Deci nu este generozitate ceea ce fac, ci o mișcare financiară calculată.images-cms-image-000000531

Medicamentele moderne, obținute prin formule chimice din ce în ce mai complicate, cu cât mai mulți compuși, au deseori o listă mare de efecte secundare. Iar multe din aceste efecte nu sunt descoperite la timp sau sunt intenționat ascunse pentru maximizarea profitului. Ca și în cazul lui Actos, observăm că aceste medicamente tratează doar simptomele fără să încerce să vindece boala. Industria farmaceutică ignoră deliberat soluțiile existente pentru eradicarea acestor boli, pentru că nu aduc profit. Într-adevăr, scăderea glicemiei din sânge este necesară pentru tratarea diabetului dar este doar un pas. Principala cauză a diabetului la adulți este o deficiență pe o perioadă mare de timp a anumitor nutrienți și vitamine în milioanele de celule ce se regăsesc în pancreas (organul care produce insulina), ficat și pereții vaselor de sânge. Studii științifice și clinice au documentat în mod particular, valoarea benefică a vitaminei C, vitamina E, anumite vitamine B, crom și a altor nutrienți esențiali în stabilizarea metabolismului diabetic.

Surplusul de zahăr din sânge duce la o deficiență de vitamina C în interiorul pereților vaselor sangvine. Consecința este îngroșarea acestor pereți, de aceea riscul crescut al persoanelor cu diabet de a suferi un infarct miocardic. O doză optimă de nutrienți celulari, în special vitamina C, ajută la stabilirea balanței între aceasta și metabolismul zahărului în interiorul celulelor din pancreas, din pereții vaselor sangvine și din alte organe.

 

http://www.themalaysianinsider.com/world/article/japanese-drug-maker-offers-billions-to-settle-cancer-causing-claims

http://www4.dr-rath-foundation.org/NHC/diabetes/cellular_solutions.htm

http://fortune.com/2015/04/01/takeda-diabetes-cancer/